duminică, 28 septembrie 2008

Pot sa traiesc la maxim...


Inca imi rasuna in minte versurile unei melodii ce am auzit-o la Peniel Bucuresti 2008 " Asculta Doamne lauda mea, knd ma gandesc la Tine in ruga mea, Te iubesc Doamne, Te iubesc". E asa grozav sa ai un Tata ca Dumnezeu, chiar de treci prin valea umbrei mortii El sa fie cu tine. Saptamana aceasta m-am tot gandit si gandit la un verset din Ioan 10.10 " Eu am venit ca oile sa aiba viata, si s-o aiba din belsug". Oare stim noi ce inseamna asta? Lucruri grozave s-ar intampla acolo unde te gasesti dak ti-ai folosi la maxim ce ai primit de Sus...
Dumnezeu uraste confortul spiritual, sa te simti undeva la mijloc, nici prea nenorocit, nici prea sfant, dar astfel tu ratezi o gramada de binekuvantari ce ar fi venit asupra ta. Tu ai valoare, si nimeni nu e ca tine. Aminteste-ti asta in fiecare zi atunci cand te trezesti, chiar de te simti jos, tu poti sa te ridici si sa-ti traiesti viatza la maxim pentru Hristos.
Stiu ce greu e atunci cand esuezi si asta parca te duce in jos, dar nu uita k El nu se uita la cat de perfect esti tu , ci se uita la inima ta, trebuie doar sa-ti doresti sa mergi mai departe chiar de totul e greu ; in Romani ne este amintit ca nimeni si nimic nu ne poate departi de dragostea lui Dumnezeu. Oau... asta e ceva extraordinar.
Urmeaza o noua saptamana. Foloseste tot ce ai primit pentru ca Imparatia Lui sa inainteze in acest oras.
Sunt asa extuziasmat , bucuros, incurajat de ce s-a intamplat saptamana asta... la constructia bisericii noastre unde s-a facut un progres fantastic si poti sa fi mandru stiind ca tu ai contribuit la asta, apoi la grupul ptr. coregrafie, dar si altele.
Da totul pentru Hristos... si vei vedea efectul :).

sâmbătă, 27 septembrie 2008

Intimitatea cu Dumnezeu



“În adâncul fiecărui suflet exista un loc de întâlnire, un castel, unde credinciosul are comuniune cu Dumnezeu. Pentru unii credincioşi, castelul este plin de căldură, bucurie şi veselie. Pentru alţii, este gol şi singuratic sau practic non-existent. Alegerea vă aparţine: cultivaţi o viaţă interioară cu Domnul, bogată şi fructuoasă sau lăsaţi-o să stagneze şi să devină stearpă” Sherwood Eliot: Viaţa Interioară a Credinciosului

Fundament Biblic
Când intra Moise în cort, stâlpul de nor se pogora şi se oprea la uşa cortului, şi Domnul vorbea cu Moise… Domnul vorbea cu Moise faţă în faţă, cum vorbeşte un om cu prietenul lui.
(Exod 33:7-11)
• Intimitatea este rezultatul unei dorinţe mutuale: Moise se ducea să se întâlnească cu Dumnezeu şi Dumnezeu venea să se întâlnească cu Moise.
• Intimitatea presupune un spirit de prietenie şi nu de frică.
Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca şi ei să fie una în noi
(Ioan 17:21-22)
• Relaţia dinte Tatăl şi Fiul este modelul intimităţii atât divine cât şi umane şi o rugăciune ca şi noi să avem o astfel de relaţie.
Piedici in Intimitate

1. Superficialitatea
“Superficialitatea este blestemul veacului acestuia. Doctrina satisfacţiei instante este o problemă spirituală fundamentală. Nevoia pregnantă actuală nu este pentru un număr mai mare de oameni inteligenţi, sau dotaţi, ci pentru oameni profunzi.” Richard Foster

O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată pentru că n-a găsit un pământ adânc. Dar când a răsărit soarele , s-a pălit; şi pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. (Matei 13:5-6)
• Raspunsul lui Dumnezeu: APROFUNDEAZA
Investeste timp să patrunzi mai adânc în relaţia ta cu Dumnezeu. Adevărurile profunde, ca nişte comori nepreţuite, se găsesc la adâncimi la care majoritatea oamenilor nu ajung fiindcă nu-şi acordă timp să caute!
O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neânţelese sunt căile Lui! (Romani 11:33)


2. Eşuarea în a stabili priorităti
Conducătorii găsesc adesea că “tirania urgenţelor” îi fac să se simtă prea solicitaţi, să-şi piardă răbdarea, adesea nemulţumiţi şi ce-i mai rău, goi.
De ce-Mi ziceţi:”Doamne, Doamne şi nu faceţi ce spun Eu?
(Luca 6:46)
• Răspunsul lui Dumnezeu: ÎNSETAŢI DUPĂ DUMNEZEU
Intimitatea cu Dumnezeu trebuie să fie la fel de necesară ca aerul pe care îl respirăm sau ca apa pe care o bem. Psalmistul scrie aşa:

Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa te doreşte sufetul meu, Dumnezeule! Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; când mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu? (Psalmul 42:1-2)


3. Concentrarea asupra informatiei în loc de INTIMITATE
Cineva poate ştii foarte mult DESPRE Dumnezeu şi sfinţenie fără a-L cunoaşte pe El! Cineva poate ştii foarte mult despre sfinţenie fără a avea cunoştinţa lui Dumnezeu.
Care învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge la deplina cunoştinţă a adevărului.
(2 Timotei 3:7)
• Răspunsul lui Dumnezeu: PRACTICĂ DISCIPLINELE SPIRITUALE
Practicarea disciplinelor spirituale ne va apropia de Dumnezeu pentru că se concentreaza asupra lui Dumnezeu nu asupra cunoştintelor despre Dumnezeu.

Mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.
(1 Corinteni 9:27)



“Cele mai serioase probleme ale veacului acestuia nu sunt de ordin tehnologic; nici măcar economice sau politice. Ci morale şi spirituale, şi dacă nu progresăm în aceste domenii, s-ar putea să nici nu supravietuim. (D. Elton Trueblood)

Disciplinele Spirituale sunt uşa către Intimitate

• Disciplinele spirituale ne transpun într-o profunzime dincolo de trăirea la suprafaţă. Ne invită să explorăm spaţii interioare ale realităţii spirituale.
• Disciplinele spirituale ne îmboldesc să devenim soluţia lumii fără esenţa din jurul nostru. Disciplinele spirituale oferă eliberare de la sclavia înăbuşitoare a intereselor proprii şi fricii.
• Cerinţa primordială este tânjirea după inima lui Dumnezeu.
• Disciplinele spirituale ne ajută să ne punem la dispoziţia lui Dumnezeu ca El să ne schimbe.
• Disciplinele spirituale ne ajută să pătrundem mai adânc în intimitatea cu Dumnezeu.

Centrul de Discuţii
Discutaţi următoarele întrebări şi faceţi o listă cu răspunsurile date:
• Ce te ajută cel mai mult în a pătrunde mai adânc şi a dezvolta intimitatea cu Dumnezeu?
• In ce fel devine această intimitate mai dificilă din cauza rolului tău de conducător?

Concluzie
Intimitatea este o alegere şi un legământ. Alegerea va apartine: cultivaţi o viaţă interioară cu Domnul, bogată şi fructuoasă sau lăsaţi-o să stagneze şi să devină stearpă”.

Inima imi zice din partea Ta: “Caută faţa Mea!”
(Psalmul 27:8)

• Pentru a dezvolta o astfel de părtaşie cu Hristos, profundă şi durabilă nu trebuie decât să ai inima şi dorinţa de a-ţi împărtăşi întreaga fiinţă cu Mântuitorul tău.

Sufletul meu suspină şi tânjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă după Dumnezeul cel viu!
(Psalmul 84:2)

• Cu cât te dedici mai mult apropierii de Dumnezeu cu atât Dumnezeu se va apropia de tine şi intimitatea va creşte.
Pentru Timpul Personal (Numai tu cu Domnul)

• Faceţi o listă cu ce trebuie să se întâmple ca să-l cunoşti pe Dumnezeu mai intim.
• Scrie nişte acţiuni specifice pe care le vei face ( pune-ţi o ţintă) ca să aprofundezi relaţia cu Domnul.
• Petrece timp în rugăciune “să-ţi pui în inimă” sau ‘să-ţi pui mintea la” faptul că nimic nu te va opri din a-L căuta pe Dumnezeu şi a-L vedea “faţă în faţă.”

Sursa: History Makers 2008

joi, 25 septembrie 2008

Meditatii zilnice

Daca as sti ca astazi este ultima mea zi din viata,
m-as trezi dimineata devreme sa vorbesc si mai mult cu Tine
ca sa facem planuri pentru cand vom petrece Vesnicia impreuna....
Si tot n-ar fi de-ajuns!

Daca as sti ca astazi este ultima data cand pot sa-Ti admir creatia,
m-as trezi devreme ca sa-Ti vad,pentru ultima data zambetul
atunci cand intinzi rasaritul intr-un colorit ce-mi ia glasul
si ma face sa Te laud fara cuvinte!

Daca as sti ca astazi este ultima zi ingaduita mie oe pamant cu creatia Ta,
as alerga sa le spun tuturor ca in curand ma voi linisti
in bratele Creatorului meu.....
Si le-as spune cat de bucuroasa sunt!

Daca as sti ca astazi imi traiesc ultima suflare in trup,
as incerca sa cuprind TOT ce ai creat ,in inima mea,
si sa ma satur atat ,cat mai pot,de Cuvantul Tau.
Pentru ca in cer voi fi cu Tine si nu va mai trebui sa-L citesc
fiindca Insusi Creatorul imi va vorbi tainic!

Daca as sti ca astazi este ultima mea zi in acest vas de lut,
m-as ruga mai arzator pentru dragii mei care raman aici,
incredintandu-i cu viata si sufletul lor
in mana Ta,Parinte.

Daca as sti ca astazi este ultima mea zi in viata,
Ti-as cere iertare pentru fiecare data cand am avut posibilitatea
sa spun semenului meu despre Tine
...si nu am facut-o,spre rusinea mea!

Daca astazi ar fi ultima mea zi din viata,
as vrea sa strig de bucurie ca PLEC LA TINE!!!
Si sa plang de mila celor care Te resping inca...
Si sa plang pentru ca inca isi impietresc inimile,cand Tu le vorbesti.

Daca astazi ar fi ultima zi din viata mea,
as vrea sa fiu mai atenta la nevoile creaturilor Tale,ale semenilor mei...
Si tot n-ar fi de-ajuns!
Si totusi-
daca astazi ar fi ultima zi din viata mea,
as cauta sa ma apropii mai mult de Tine,
cu tot ce sunt:
inima,suflet,minte si trup!

Sursa: www.tanarcrestin.ro

miercuri, 24 septembrie 2008

Meditatii zilnice

Dumnezeu este prezent pentru tine si in locurile intunecoase- si cu totii trecem prin locuri intunecoase. Gandeste-te la aceasta. Ai fost doborat, dar prin harul lui Dumnezeu intotdeauna te-ai ridicat,.Indiferent cat de intunecoasa a fost noaptea, intotdeauna ai vazut dimineata. Vremurile se schimba, relatiile se schimba, dar El ramane intotdeauna acelasi. El este intotdeauna acelasi.El este cel care te-a protejat intrecut si promite sa fie cu tine in fiecare zi de acum inainte (Evrei 13:5).Te vei ridica din nou! Motivatia de a supravietui vine dintr-o fantana pe care deja o ai in tine. Domnul este Acela care umple acea fantana pe care deja o ai in tine. Domnul este Acela care umple acea fantana. Las-o sa curga.Nu trebuie sa o faci sa curga;trebuie doar sa o lasi sa curga. Indiferent prin ce momente treci acum, nu te opri pana nu vezi dimineata. Este la sfarsitul fiecarei nopti intunecoase si a fiecarei promisiuni incalcate, dar ea vine sigur!Este la sfarsitul intarzierilor, tradarilor si negarilor, dar atunci cand totul se sfarseste - vine dimineata. Nu lasa nimic sa-ti zdruncine acest crez. Dumnezeu va usca lacrimile tale, te vei trezi cu un cantec nou.

Cuvantul Sau spune:"Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat , ci se innoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare! Domnul este partea mea...de aceea nadajduiesc in EL. Domnul este bun cu cine nadajduieste in EL,cu sufletul care-L cauta." (Plangerile lui Ieremia3:22-25) Noaptea de ieri a luat sfarsit. Este o noua zi, bucura-te de ea!!!

Am trecut printr-o astfel de "noapte" si aveam impresia ca lacrimile nu mi se vor usca pe obraji...Dar am invatat sa am rabdare si sa am credinta ca ce e incredintat in mana Lui e la loc sigur...Stiu sigur ca CINEVA a uscat lacrimile de pe obraz,le-a transfornat in stelute sclipitoare...E dimineata in inima mea si am invatat ca trebuie sa am rabdare...toata viata e un proces..
...Poate si acum mai plang...dar ma rog si-n acelasi timp sunt fericita ca EL nu va inceta sa lucreze...pentru mine...pentru tine...

Sursa: www.tanarcrestin.ro

marți, 23 septembrie 2008

M-as gindi mai mult la ceea ce spun...

Daca bunul Dumnezeu ar uita pentru o clipa ca nu sint decit o papusa de cirpa si mi-ar darui inca putina viata, probabil, n-as spune tot ce gindesc; m-as gindi mai mult la ceea ce spun.

As pretui lucrurile nu dupa costul, ci dupa insemnatatea lor.

As dormi mai putin si as visa mai mult, dindu-mi seama ca fiecare minut cu ochii inchisi inseamna saizeci de secunde de lumina pierdute.

As umbla, cind altii ezita sa o faca, m-as destepta, cind altii dorm inca, as asculta, cind altii vorbesc.
Si cu ce placere as savura inghetata de ciocolata!

Daca bunul Dumnezeu mi-ar oferi putina viata, m-as imbraca simplu, m-as ridica din pat odata cu prima raza de soare, dezgolindu-mi nu numai trupul, ci si sufletul.

Doamne-Dumnezeule, daca as avea inima, mi-as fereca ura in gheata si as astepta sa rasara soarele.

As picta la lumina stelelor asemenea lui Van Gogh, as visa la un poem de Benedetti, iar cintul lui Serra ar fi pentru mine serenada lunii.

As fragezi trandafirii cu lacrimile mele pentru a incerca gustul durerii provocate de ghimpi si cel al sarutului singeriu al petalelor.

Doamne-Dumnezeule, daca as mai avea zile de trait... N-ar trece nici una fara a le spune oamenilor dragi mie ca ii iubesc.

As convinge pe fiecare femeie si pe fiecare barbat ca ei sint cei pe care ii prefer, as trai in dragoste cu dragostea.

As demonstra oamenilor ce mult gresesc, atunci cind isi inchipuie ca odata ce imbatrinesc, inceteaza sa se mai indragosteasca: dimpotriva, ei imbatrinesc pentru ca nu stiu sa se mai indragosteasca!

Copilului i-as da aripi, dar l-as lasa sa zboare cu puterile sale.

Pe cei in virsta i-as invata ca moartea nu vine din cauza batrinetii, ci din cea a uitarii. Ce multe am invatat de la voi, o, oameni...

Am aflat ca fiecare doreste sa traiasca in virful muntelui fara a banui, ca fericirea adevarata il asteapta la coborire.

Am inteles ca in clipa cind nou-nascutul stringe pentru prima oara in pumnisorul sau degetul patern, o face pentru totdeauna.

Mi-am dat seama ca omul are dreptul sa-l priveasca de sus pe altul doar atunci cind trebuie sa-l ajute sa se ridice in picioare.

Am invatat atit de multe de la voi, dar sincer vorbind putin folos din toate acestea de vreme ce, dupa ce mi-am umplut cu ele scrinul, eu, din nefericire, mor.

Sursa: www.tanarcrestin.ro

luni, 22 septembrie 2008

Naufragiu

Unicul supravieţuitor al unui naufragiu a fost aruncat pe o insulă mică şi nelocuită.El s-a rugat fierbinte ca Dumnezeu să-l salveze şi în fiecare zi scruta orizontul în nădejdea apariţiei vreunui ajutor, însă nimeni nu părea să se ivească în zare.

Istovit, a reuşit în cele din urmă să-şi construiască o colibă mică din bucăţile de lemn aduse de curenţii de apă pentru a se apăra de forţele naturii şi pentru a avea unde să-şi pună puţinele lucruri care-i mai rămăseseră.

Într-o zi a mers ca de obicei să-şi caute ceva de mancare.Însă, cand s-a întors, şi-a găsit mica lui colibă în flăcări, cu fumul înălţandu-se către cer.Se întamplase ceea ce era cel mai rău posibil;pierduse totul.
Inima i s-a umplut de durere şi amărăciune:"Doamne, Dumnezeule, cum ai putut să imi faci aşa ceva?"

A doua zi de dimineaţă devreme, a fost trezit de sunetul unui vas care se apropia de insulă.Venise să îl salveze."Cum de aţi ştiut că sunt aici?" i-a intrebat bietul om pe salvatorii săi."Am observat semnalul tău-fumul care se ridica de pe insulă." , i-au răspuns aceştia.

Este uşor să descurajăm cand lucrurile merg rău.Însă nu trebuie să ne pierdem cumpătul, pentru că Dumnezeu este la lucru in vieţile noastre, chiar şi în mijlocul durerii şi a suferinţei.

Ţineţi minte, data viitoare cand mica voastră colibă arde din temelii, se poate să fie tocmai semnalul de fum care să aduca harul lui Dumnezeu.

Sursa: www.tanarcrestin.ro

sâmbătă, 20 septembrie 2008

Wanted... peste hotare

A trecut timpul, anii s-au dus si tinerii nostri s-au imprastiat peste tot. Pe multi din ei nu i-am mai vazut de tare multa vreme, poate cu unii din ei am mai tinut legatura. Doar dak stau sa ma gandesc un pic imi vin in minte:
Adela Herth- Germania
Nicoleta Herth- Germania
Eliza Savu - Spania
Claudia Mihut- Anglia
Cata Oae - Anglia
Cosmin- Anglia
Ana Rocks - Anglia
Ana Nirvanna- Anglia
Cata Volt`- Anglia
Cristi Stan- USA
Cipi-Finlanda

Meditatii zilnice

Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.

Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii. Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.

A doua calitate: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea.
Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.

A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.

A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.

Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.

Sursa: www.tanarcrestin.ro

vineri, 19 septembrie 2008

O experienta de o zi

M-am trezit dimineata si m-am uitat in jurul meu...aceeasi pereti,acelasi pat, wow..aceeasi casa. Ma pun pe genunchi si ma rog rugaciunea mea standard de dimineata... Ma duc la baie,ma spal pe fata si observ ca nu s-a schimbat nimic peste noapte doar k a aparut o mica buba...off tzantzarii astia nenorociti :( Ma duc la bucatarie si intr-o ordine perfecta mananc acelasi fel de mancare ca si ieri,ziua de dinainte de ieri...etc. Ma imbrac in aceleasi haine si ma indrept spre scoala care spre mirarea mea nu s-a mutat din loc. Ma intalnesc cu aceeasi colegi pe care ii vad zi de zi...unii mai nebuni ca altii...incep orele si vin profesorii ca pe banda in clasa...nici unul nu este nou :-| Orele se termina si ma intorc acasa pe acelasi drum..Ajung si ma apuc de invatzat..cand termin ies afara si ma duc sa joc umpik fotbal pe acelasi teren unde am fost si ieri..cu aceeasi prieteni de ieri... Vine seara si incerc citesc umpik din Biblie...off de o luna tot incerc sa trec de cartea Numeri si ma tot impotmolesc la numele alea :( In fine...Lasa...poate reusesc sa termin maine! Ma pun in acelasi pat, imi fac rugaciunea tipica de seara si ma culc cu gandul la ziua de maine......sau de azi pt k maine va fi la fel ca azi....ca ieri....etc....


~~~~In final~~~~

Ne trezim in fiecare zi si asteptam sa ni se intample din senin ceva extraordinar in ziua aceea dar nu facem nimic pt asta...Si la sfarsit suntem dezamgiti k nu e nimic extraordinar...
Asteptam ca altii sa faca ceva bun pentru noi dar fara ca noi sa facem ceva pentru ei...Si la sfarsit ne miram de ce nu avem prieteni...
Ne pierdem timpul incercand sa facem lucruri mari care apoi nu ne dau satisfactie, dar uitam de micile chestii care au cu adevarat o importanta...Si la sfarsit ne intrebam oare de ce nu suntem impliniti...
Am vrea ca sa traim intr-o lume perfecta dar tot ceea ce facem este sa visam...si sa ne rezumam doar la atat...Si la sfarsit ajungem sa credem k visele nu devin niciodata realitate...
Ne petrecem existenta in acelasi mod zi de zi si facem aceleasi lucruri zi de zi k doar....asa prindem experienta "repetitia este mama invataturii!" nu? :)

In esenta...DUMNEZEU NE DA FIECARE ZI ESTE EXACT LA FEL !!!
DEPINDE DE NOI CE FACEM CU EA !!!
Noi suntem singurii care putem face o diferenta in viata si suntem singurii care putem sa schimbam felul "monoton" in care traim !!!

Nu-ti place cum arata peretii tai? Ia in mana o pensula si fa-ti un "Happy Face" pe el :)
Nu-ti place k ceilalti nu fac nimic pentru tine? Ia tu initiativa si fa tu ceva pentru ei :)
Ti se pare "booring" scoala? Gaseste-ti un mod distractiv de a invata.
Vrei sa ai mai multi prieteni? Fa-i pe cei din jurul tau sa aiba incredere in tine si arata-le k poti sa-i ajuti in orice fel :)
Vrei ceva iesit din comun? Apuca-te de parasutism...fa bungee...orice.
Nu-ti place vocea ta? Canta mai mult !!!
Rugaciunea ta nu are efect? Roaga-te mai mult !!!
Nu esti atent la ce citesti din Biblie? Citeste cu voce tare !!!

Fa din fiecare zi care o primesti de la Tatal tau ceva special si traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima...pentru k...nu se stie niciodata....si dupa aceea....nu mai ai cum sa regreti ;)

Sursa: www.tanarcrestin.ro

marți, 16 septembrie 2008

Meditatii zilnice

Conform site-ului www.truthorfiction.com faptele despre Brian Moore sunt adevarate. Cu toate acestea Brian a prezentat povestea aceasta doar la intalnirea "Fellowship of Christian Athletes" in liceul lui."Camera" a fost defapt scrisa de vorbitorul/autorul Joshua Harris si apare in cartea "I kissed Dating Goodbye"
Brain Moore era un baiat de 17 ani care a avut o tema pentru liceu sa scrie despre cum crede el ca este Raiul. El avut un accident de masina si a murit. Parintii lui,dupa ce fiul lor a avut acest accident au mers la scoala sa ceara toate lucrurile fiului sau, si varul sau a gasit eseul acesta la el in dulap. Familia Moore crede ca Dumnezeu a vrut sa arate ceva prin eseul lui Brian si de aceea s-au hotarat sa il impartaseasca cu ceilalti.

CAMERA

Intr-o stare de trezire si somnolenta am descoperit ca ma aflu intr-o camera. Nu era nimic deosebit la ea decat un perete care era acoperit cu un index plin de documente. Aceste documente erau in ordine alfabetica dupa titlul si autorul sau. Asa cum ma plimbam pe langa acest perete mi-a atras atentia un document pe care scria "Fete pe care le-am placut". Am deschis documentul si am inceput sa rasfoiesc. Am fost socat sa recunosc toate numele din fiecare pagina. Atunci fara sa mi se spuna am stiut exact unde sunt. Aceasta camera fara viata cu documente mici era un crud sistem pentru viata mea. Aici erau scrise actiunile din toate momentele traite, mici si mari, cu niste detalii care erau exact cum s-au intamplat. Un sentiment de mirare si curizitate combinat cu spaima am simtit in momentul in care incepeam sa descopar continutul acelor documente. Unele mi-au adus fericire si amintiri placute, altele niste sentimente de rusine si regret atat de intens incat m-am uitat in spatele meu sa vad daca se uita cineva.
Un document numit "Prieteni" era langa unul marcat "Prieteni pe care i-am tradat". Titlurile erau aranjate foarte ciudat. "Carti pe care le-am citit", "Minciuni pe care le-am spus", "Confort care l-am oferit", "Glume la care am ras". Unele erau chiar exagerate in exactitate. "Lucruri pentru care am tipat la fratele meu". Altele la care nu puteam sa rad: "Lucruri care le-am facut din cauza furiei", "Lucruri din cauza carora am comentat inaintea parintilor mei". Niciodata nu paream atat de surprins de aceste lucruri. Erau mai multe foi in dosar decat ma asteptam. Eram coplesit de suparare despre viata care am trait-o. Era posibil ca pe durata anilor pe care i-am trait sa fi umplut atatea milioane de foi? Dar fiecare foaie confirma adevarul. Fiecare era scrisa cu propria mea mana si fiecare era semnata cu semnatura mea. Cand am scos dosarul "Emisiuni Tv la care m-am uitat" am realizat ca foile erau foarte mari din cauza datelor din ele. Aceste pagini erau foarte bine impaturite si inca dupa vreo 2-3 straturi am realizat ca tot nu se termina documentul. L-am inchis, rusinat, nu din cauza calitatii emisiunilor, doar prin vastul timp pe care l-am petrecut in fata televizorului. Cand am ajuns la dosarul "Ganduri desfranate" am simtit un inghet alergand in corpul meu. Am scos acest fisier doar un centimentru fiind nepregatit sa-i vad intreaga masura si am scos o pagina. M-am simtit rau sa ma gandesc ca un moment ca acela a fost inregistrat. Un sentiment de animal turbat a cazut asupra mea. Un gand ma domina: Nimeni altcineva nu trebuia sa vada dosarele astea. Trebuie sa le distrug. Trebuia sa golesc si sa ard fiecare dosar. Dar cum am scos foile si le-am pus pe pamant nu puteam sa rup o singura pagina, erau tari ca fierul cand incercam sa le rup. Invins si neajutorat am pus foile inapoi in dosar. Sprijinandu-ma de perete am inceput sa urasc ceea ce am facut. Si am vazut titlul "Oameni carora le-am vestit Evanghelia". Dosarul era cel mai stralucitor dintre toate si aproape nefolosit. L-am scos si era foarte mic cu un continut de cativa centimetrii. Puteam numara foile care au cazut in mainile mele pe o mana. Si atunci au venit lacrimile. Am inceput sa suspin. Atat de tare incat ma durea. A inceput sa ma doara stomacul si am fost socat. Am cazut in genunchi si am inceput sa plang. Am plans de rusine, am plans de rusinea care m-a acoperit. Nimeni nu trebuie sa stie despre camera asta. Trebuie s-o inchid si sa ascund cheia. Dar cum lacrimile curgeau, L-am vazut pe El. Nu, te rog nu El. Nu aici. Oh, orice dar nu Isus. M-am uitat neajutorat cum a inceput sa deschida dosarele si sa citeasca foile. Nu puteam sa indraznesc sa aud raspunsul Lui. In acele momente am inceput sa ma uit la fata Lui. In ochii Lui se vedea o durere mai profunda decat in sufletul meu. Parea intentionat ca se duce la dosarele cele mai groaznice pentru mine. De ce trebuia El sa citeasca tot? Intr-un sfarsit s-a intrors spre mine din capatul camerei. Se uita la mine cu mila in ochii Sai. Capul meu s-a inclinat in jos, mi l-am acoperit cu mainile si am inceput sa plang amarnic. A venit spre mine din partea cealalta a camerei si si-a pus mana in jurul meu. El ar fi putut sa spuna atat de multe lucruri. Dar El n-a spus nimic. El doar plangea cu mine. Apoi s-a ridicat si s-a indreptat iar spre peretele cu dosare. A inceput din capatul camerei si a scos fiecare foaie si una cate una a inceput sa Isi scrie numele peste al meu. "Nu!" am strigat eu. Tot ce puteam spune era "Nu!Nu!" si am luat foaia din mana Lui. Numele Lui n-ar trebui sa fie peste aceste foi. Dar era scris cu rosu inschis, un rosu atat de viu. Numele Lui Isus il acoperea pe al meu. Era scris cu sangele Sau. Cu blandete a luat foaia inapoi. A zambit cu un zambet trist si a inceput sa semneze carile. Niciodata n-o sa inteleg cum a facut asta asa repede, dar in momentul urmator mi s-a parut ca-L vad semnand ultima foaie din dosar si plecand prin spatele meu. A pus mana Sa pe umarul meu si a spus "Am terminat". M-am ridicat si El m-a calauzit inafara camerei. Nu era nici o incuietoare pe usa. Erau inca dosare care trebuiau scrise.

"Pot totul in Hristos care ma intareste"-Filipeni 4:13
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat a dat pe unicul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu moara ci sa aiba viata vesnica."Ioan 3:16

(articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro)

luni, 15 septembrie 2008

Ecouri coffee house






A trecut mai bine de-o luna de la experientza noastra " Friend like that". Am tot amanat coffee house-ul si unii credeau k nu-l vom mai face... dar uite k l-am avut si a fost grozav sa ne revedem dupa atata timp, sa povestim, sa ne jucam, sa cantam si multe altele.
Cand ma gandesc la ceva anume despre acest coffee house , printre altele, imi vin in minte doua cantece " God of this city" si " Friend like that". Pentru cei mai multi dintre noi, primul cantec inseamna mult... l-am auzit intr-o vreme cand poate eram obositi si aveam nevoie de revigorare spirituala iar versurile acestea " Lucruri mai mari mai sunt de facut in acest oras , lucruri mai mari au sa vina" ne mobilizeaza sa nu stam, sa nu amortim, iar apoi " Friend like that", oau, defapt asta a fost atmosfera taberei si a timpului ce l-am petrecut impreuna sambata. E greu sa ai un prieten real in vremurile de azi, care sa te sustina neconditionat, sa te iubeasca asa cum esti, sa fie cel de care ai cu adevarat nevoie si poate k multi din noi dupa toate lucruri ce le-am experimentat in ultima vreme, am ajuns sa avem un astfel de prieten. Si a fost grozav sa revedem fete dragi, sa auzim povestile noastre, ce au facut in ultimele saptamani, sa ne aducem aminte de cantecele din tabara, sa auzim marturii ale taberistilor, si cred k Bogdan a spus ceva extraordinar... acele 7 zile petrecute acolo ne-au apropiat foarte multi unii de altii si am putut sa spunem lucruri ce ani de zile, ori niciodata nu le-am mai spus si l-am castigat pe cel de linga noi ca un prieten de care aveam nevoie.
A inceput scoala pentru multi din noi; curand o sa inceapa cursurile si pentru ceilalti si cu siguranta nu vom mai putea sa ne intalnim asa des, insa va provoc sa duceti povestea mai departe, sa continuati sa tineti legatura. Cu siguranta cu vom mai avea multe activitati, insa pina atunci traiti la maxim si spuneti altora despre Acel prieten pe care l-ati cunoscut.

joi, 11 septembrie 2008

Coffee house-ul e sambata la 19.00 !!!

Ne cerem scuze k treb sa anulam din nou dar, din motive tehnice coffee house-ul nu va mai fi asta seara la 18.00, ci va fi sigur simbata(13 sept.) de la orele 19.00 la Felinarul Galben ( Ritz ) .Va rog anuntatii pe prietenii vostri!

Meditatii zilnice

„ Atunci Domnul i-a zis lui Samuel: „ Iata voi face în Israel un lucru care va asurzi urechile oricui îl va auzi. În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui; voi începe si voi ispravi.” I Samuel 3: 11-12

În timp ce era în slujba preotului Eli, tânarul Samuel a auzit o voce care îl chema pe nume. Samuel era un copil care s-a nascut ca raspuns al rugaciunii si a fost închinat de mama sa lui Dumnezeu, pentru a sluji în casa Domnului.

În acea vreme, fiii lui Eli nu urmau exemplul tatalui lor. Acest fapt însa nu-i ceva neobisnuit, pentru ca slujirea nu-i ceva care se mosteneste si se transmite pe cale genealogica din tata în fiu, ci un raspuns fata de o chemare divina; o vovatie.

Termenul „vocatie” îsi are radacina în latinescul „vocare”, care implica o chemare vocala.

Samuel a fost omul care a slujit lui Dumneuzeu, pentru ca a auzit aceasta voce. Într-un miez de noapte în timp ce dormea, el a auzit pe cineva rostind: Samuel! Samuel!

Ca un copil ascultator, Samuel a raspuns: „ iata-ma !” si a alergat repede sa vada de ce are nevoie Eli. Ajuns însa în fata batrânului, acesta i-a spus: „Samuele nu eu te-am chemat! du-te înapoi în pat si odihneste-te!

Dar numai ce a adormit si vocea s-a auzit înca o data:”Samuel!” „Samuel!” Si de aceasta data Samuel s-a ridicat repede din pat si a mers la Eli spunându-i:" Iata-ma; de ce m-ai chemat?” "Nu eu te-am chemat; i-a raspuns iarasi Eli; du-te înapoi si odihneste-te".

Acesta voce a rasunat însa si a treia oara: „Samuel!” „Samuel!” Si a treia oara Samuel s-a grabit sa ajunga imediat la Eli, ca sa afle de ce are nevoie batrânul preot.

De acesta data însa Eli a înteles ca în casa Domnului se petrecea ceva cu totul neobisnit, si i-a spus lui Samuel sa se reintoarca în patul sau, si daca va mai auzi înca o data aceeasi voce, sa raspunda: ” vorbeste Doamne; caci robul Tau asculta!”

Samuel a facut asa cum l-a învatat Eli, si atunci când Dumnezeu i-a mai vorbit înca o data, el a raspuns:” „vorbeste Domane, caci robul Tau asculta!”

În acele momente, Dumnezeu a început sa-i vorbeasca si un întreg volum de istorie sacra a început sa se scrie prin viata si slujirea lui Samuel.

Pentru ca Samuel a ascultat si a împlinit tot ceea ce Dumnezeu i-a facut cunoscut, viata lui si a neamului sau n-a mai fost la fel.

Esti sigur ca te afli în locul în care Dumnezeu ar dori sa fii? Daca pâna în aceasta zi înca n-ai ascultat de vocea lui Dumnezeu, fii gata sa-i raspunzi: „vorbeste Domne, caci robul Tau , Ioan, Maria, George .... este gata sa asculte", si vei vedea ca Dumnezeu îti va descoperi voia Sa si va face si prin tine mari lucrari.

Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma sa ascult de vocea Ta si sa împlinesc tot ceea ce doresti sa fac. Amin.

(Meditatii crestine 2008 )

miercuri, 10 septembrie 2008

Meditatii zilnice

Un copil era pe cale sa se nasca.Intr-o zi Il intreaba pe Dumnezeu:
-Am auzit ca maine ma vei trimite pe pamant,dar cum voi putea sa traiesc acolo,asa de mic si neajutorat?
Dumnezeu a replicat:
-Dintr-o multime de ingeri am ales unul pentru tine!Si el te va astepta si va avea grija de tine!
-Dar ,a spus copilul, aici sunt in Cer,eu nu trebuie sa fac nimic decat sa cant si sa zambesc.De asta am nevoie ca sa fiu fericit!
Dumnezeu a spus:
-Ingerul tau va canta pentru tine in fiecare zi si tu vei simti dragostea lui si vei fi fericit.
-Si ,a spus copilul, cum voi putea sa inteleg atunci cand oamenii imi vor vorbi,pentru ca eu nu stiu limba oamenilor?
-Aceasta e usor ,a spus Dumnezeu.Ingerul iti va spune cele mai frumoase si mai dulci cuvinte pe care le-ai auzit vreodata si cu multa rabdare si grija te va invata sa vorbesti!
Copilul s-a uitat la Dumnzeu si a spus:
-Si ce trebuie sa fac cand voi vrea sa vorbesc cu Tine?
Dumnzeu a zambit spunand:
-Ingerul tau iti va pune mainile impreuna si te va invata sa te rogi.
Copilul a spus:
-Am auzit ca pe pamant exista oameni rai.Cine ma va proteja?
Dumnezeu Si-a pus bratul in jurul copilului si a spus:
-Ingerul tau te va apara-chiar daca isi va risca viata!
Copilul s-a uitat suparat spunand;
-Dar eu voi fi tot timpul trist pentru ca nu te voi mai vedea!
Dumnezeu I-a zambit copilului:
-Ingerul tau iti va vorbi mereu despre Mine si te va invata cum sa te intorci la Mine,cu toate ca Eu sunt tot timpul langa tine!
In acel moment s-a facut liniste in Cer,dar vocile celor de pe pamant puteau fi deja auzite.Copilul,in graba,a intrebat repede;
-O,daca eu sunt gata sa plec,spune-Mi, te rog,numele ingerului meu!
Dumnezeu a replicat:
-Numele ingerului tau nu are asa mare importanta... poti sa-i spui simplu MAMA!

(articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro)

luni, 8 septembrie 2008

7in7...

Nu-mi vine sa cred ce repede a trecut vara... pasesc intr-un nou anotimp, unul cu multe culori ce parca ma face sa visez, sa sper, sa astept iarasi pentru ca totul sa fie iar verde... eu sa fiu undeva intre cer si pamant, sa simt adierea racoroasa a vantului, mirosui ierbii proaspete, sa privesc cerul senin.
Avem atitea lucruri de care sa ne amintim , vacanta asta a fost pentru multi din noi poate cea mai tare... multe lucruri ce le-am facut, tabara " Friend like that", intalnirile noastre cand doar stateam si povesteam ori ne jucam si radeam impreuna, si cate altele..; sunt lucruri ce ne-au apropiat mai mult unii de altii si la care ne place sa ne gandim uneori. Dar de ce sa traim in trecut? De ce sa ne hranim cu amintirile ? Uneori e bine poate sa facem asta, insa viatza merge mai departe... chiar daca mai sunt numai cateva zile, iar ptr. unii 2-3 saptamani, si vom incepe scoala, nu insemna k vom incepe sa " hibernam" . Nu lasati sa se puna praful pe tot ce ati invatat si experimentat in ultimele 3 luni de zile. Tu ai un dar, Dumnezeu ti-a dat tie ceva special, ceva ce daca il vei pune in negot va fi mai valoros decat aurul... va fi mai stralucitor decat ai crezut. Vorbeam cu unii dintre voi si imi spuneau ca lucrurile in grupul nostru nu mai sunt asa cum erau odata... fiecare dintre noi putem ajuta ca asta sa se schimbe, ptr. k fiecare avem un dar, asa k vreau sa faci un exercitiu : inchide ochii si imagineza-ti cum ar fi ca toti tinerii din grup sa-si foloseasca ceea ce au primit de Sus, sa il dea mai departe... eu cred ca atunci " 7in7" ar face lucruri grozave in Craiova, lucruri "nebune" pentru Hristos si am ajunge stralucitori in acest orash murdar.
Stam si ne intrebam de ce suntem asa de putini la serile de tineret incat ii numaram pe degetele de la maini.Atunci cand unul din voi nu ajunge la intalnirile ce noi le avem se simte lipsa, pentru ca suntem un trup in Hristos si avem nevoie unii de altii. Putem sa facem o diferenta in acest orash..."lucruri mai marete inca trebuie sa vina, lucruri mai marete mai au sa fie facute in acest oras"... stiu k "7in7" nu va mai fi asa cum era, pentru ca va fi si mai fain decat inainte. Nu tine darul doar pentru tine, foloseste-l... Voi lasa mai jos o lista cu activitatile nostre:
Luni de la 19.00 - seara de rugaciune , tineri.
Marti de la 19.00- seara de ping-pong
Joi de la 19.00 - seara de rugaciune cu intreaga biserica
Sambata de la 18.00- seara de tineret
Duminica... stiti ce si cum, doar ca uneori locatia difera.
In fiecare zi se lucreaza la biserica.. in 3 sept. ne expira eutorizatia de constructie... merita sa jerfesti din timpul tau lucrand acolo.
Plus k vrem sa incepem cat de curand grupurile mici si slujirea in orash... asha k poate sunteti obositi dupa atatea lucruri ce le-am facut in vacantza asta, insa nu lasati ca amorteala sa va patrunda :)

Coffe house

Joi de la 18.00 o sa ne intalnim la Ritz ( Felinarul Galben ) ptr. un coffe house. Vom avea poze, filmulete, jocuri din tabara dar si altele. Asa k anuntati-va prietenii si fiti pregatiti de o seara " Friend like that " :)

duminică, 7 septembrie 2008

Prietenii tai...

Doi prieteni se intalnesc intr-un bar, la o cafea. Deprimat, unul dintre ei incepu sa se descarce, povestind despre toate preocuparile sale...munca...banii... raportul cu prietena... scopul sau in viata...
Totul parea sa ii mearga prost.
Celalat baga mana in buzunar, scoase o bancnota de 50 EURO si ii zise:
-Vrei aceasta bancnota?
-Bineinteles... sunt 50 EURO, cine nu i-ar vrea?
Cel care avea bancnota in mana o stranse cu putere pana cand aceasta se facu un mic ghemotoc.
-Acum o mai vrei?
-Sunt tot 50 EURO. Bineinteles ca ii iau si asa, daca mi-I dai.
Prietenul desfacu ghemotocul, arunca bancnota pe jos si o calca in picioare, pana cand se murdari toata.
-Tot mai vrei bancnota?
-Este oricum o bancnota de 50 EURO, si pana cand nu o rupi isi pastreaza valoarea...
-Acum intelegi? Trebuie sa stii, chiar daca uneori ceva nu iese asa cum vrei tu, chiar daca viata te indoaie si te face un mic ghemotoc, tu continui sa fii la fel de important cum ai fost intotdeauna... Ceea ce trebuie sa conteze este cat valorezi in realitate, nu cat de mult necazuri poti sa ai
intr-un anumit moment. Apoi puse bancnota desfacuta alaturi de el, pe masa iar cu un zambet complice ii spuse:
-Ia-i, tine-i cu tine ca sa iti amintesti de acest moment atunci cand nu te vei simti bine... dar trebuie sa imi dai o banconta noua de 50 EURO ca sa o pot utiliza cu urmatorul prieten care are nevoie.
De cate ori ne indoim de valoarea noastra, de ceea ce meritam intr-adevar si de ceea ce putem realiza?

Acum gandeste-te bine si incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari:
1-Care sunt cele mai bogate 5 persoane din lume?
2-Care sunt ultimele 5 castigatoare de la Miss Univers?
3-Numeste 10 castigatori ai premiului Nobel.
4-Care sunt ultimii 5 castigatori ai premiului Oscar pentru cel mai bun actor sau cea mai buna actrita?
Cum merge?
Rau?
Nu te preocupa. Nici unul dintre noi nu isi aminteste care erau ieri cei mai bogati, mai frumosi, mai celebri...

Acum raspunde la urmatoarele:
1-Numeste 3 profesori care te-au ajutat in formarea ta.
2-Numeste 3 prieteni care te-au ajutat in momente grele.
3-Gandeste-te la cateva persoane care te-au facut sa te simti special.
4-Numeste 5 persoane cu care iti face placere sa-ti petreci timpul.

Cum merge?
Mai bine?
Persoanele care fac diferenta in viata ta nu sunt acelea care au cele mai bune rezultate, multi bani sau multe premii...
Sunt cele care isi fac griji pentru tine, care au grija de tine si care stau oricum cu tine.
Gandeste-te o clipa... Viata este foarte scurta!

(articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro)

vineri, 5 septembrie 2008

Jurnalul


Ce?
A ţine un jurnal înseamnă a-ţi nota în mod regulat gândurile, emoţiile, experienţele şi rugăciunile. Aceasta ne ajută să avem un punct de referinţă scris despre relaţia noastră cu Dumnezeu şi lucrarea lui în vieţile noastre.

De ce?
Disciplina scrisului ne încetineşte din graba noastră. Ne opreşte din a ne gândi la toate lucrurile care ne trec prin minte, forţându-ne să ne concentrăm asupra noastră înşine şi asupra relaţiei noastre cu Dumnezeu. Aceasta ne ajută prin faptul că avem ceva scris la care să ne întoarcem şi care să ne reamintească de credincioşia lui Dumnezeu în vieţile noastre. De asemenea, ne stimulează creşterea pentru că de câte ori scriem în jurnal, observăm dacă am crescut în umblarea cu Dumnezeu. Nu vrem să rămânem statici din punct de vedere spiritual şi deci aceast lucru ne inspiră să ne maturizăm.

Cum?
În fiecare zi, sau cel puţin la câteva zile, notaţi-vă urmatoarele:

• Experienţe importante, conversaţii, gânduri şi sentimente.
• Rugăciunile pe care le spui acum. Poate fi foarte folositor să scri o listă de rugăciune ca să menţi ordine în viaţa de rugăciune.
• Răspunsurile pe care ţi le-a dat Dumnezeu. Când citeşti jurnalul, acesta va fi devenit o mărturie a credincioşiei lui Dumnezeu în viaţa ta, şi a tot ceea ce a făcut pentru tine şi în tine.
• Lucruri despre care ţi-a vorbit Dumnezeu. În mod direct, sau prin viziuni, prin scripturi, sau prin alţi oameni şi experiente. Notează ce iţi spune Dumnezeu şi ce îi spui tu Lui.

( History Makers 2008 )

miercuri, 3 septembrie 2008

Perla de mare pret (I)

(autor necunoscut)

"Împaratia cerurilor se mai aseamana cu un negustor care cauta
margaritare
frumoase." (Matei 13:45)

David Morse, un misionar american plecat în India, se împrietenise cu Rambhau, "cautatorul de perle". Cei doi petreceau multe seri împreuna, în locuinta lui Rambhau, unde David îi citea din Biblie, explicându-i calea de salvare pregatita de Dumnezeu pentru omenire.
Lui Rambhau îi placea sa asculte Cuvântul lui Dumnezeu, însa orice încercare a misionarului de a-l face pe Rambhau sa-L accepte pe Cristos ca Domn si Mântuitor era întâmpinata de acesta cu îndoiala.
- Calea pe care mi-o prezinti tu spre cer e mult prea usoara pentru mine, Sahib! N-o pot accepta. Daca ar fi sa intru vreodata pe aceasta cale în cer, m-as simti ca un cersetor acolo, ca unul care a fost lasat sa intre în cer din mila. Poate suna a mândrie, dar asta este, vreau sa-mi merit locul în cer, vreau sa mi-l câstig si prin urmare va trebui sa fac ceva pentru el.
Rambhau nu se lasa influentat de nici un argument pe care i l-ar fi putut aduce misionarul, si astfel s-au scurs câtiva ani.

Într-o seara, misionarul a auzit o bataie în usa. Era Rambhau.
- Intra, bunul meu prieten, l-a întâmpinat David pe Rambhau.
- Nu, a spus "cautatorul de perle", nu voi intra în seara asta, Sahib. Am venit sa te rog sa ma însotesti pâna acasa, fiindca as vrea sa-ti arat ceva. Si te rog sa nu ma refuzi.
- Cum as putea sa te refuz, Rambhau. Fireste ca te voi însoti, a replicat misionarul.
Pe drum, Rambhau i-a spus lui David:
- Peste o saptamâna încep sa lucrez pentru locul meu din cer. Voi pleca spre Delhi. Si voi merge acolo pe genunchi.
- Omule, ce-ti veni! Sunt peste 1000 de kilometri pâna la Delhi! Genunchii tai nu vor rezista nici pâna la Bombai! Te vei trezi cu rani adânci si cine stie ce boala mai iei !
- Nu, nu încerca sa ma opresti. Trebuie sa merg la Delhi, iar cei vesnici ma vor rasplati pentru aceasta. Suferinta va fi dulce, fiindca ea îmi va aduce locul dupa care tânjesc, locul meu în cer!
- Rambhau, dragul meu prieten! Cum sa te las sa faci una ca asta, când Isus a suferit si a murit pe cruce tocmai pentru ca sa-ti poata oferi un loc în cer!
Însa nimic nu-l putea clinti pe Rambhau din hotarârea lui de a pleca în genunchi spre Delhi.
- Mi-esti cel mai drag prieten de pe pamânt, Sahib Morse. În toti acesti ani mi-ai stat alaturi în boala si în necaz. De fapt, adesea mi-ai fost singurul prieten. Dar nici chiar tu nu ma poti abate de la dorinta mea de a-mi dobândi fericirea eterna... Trebuie, trebuie neaparat sa merg la Delhi!
David Morse se asezase pe scaunul pe care Rambhau îl construise special pentru el, de pe care îi citise de atâtea ori din Biblie.
Rambhau a iesit din camera, întorcându-se dupa doar câteva clipe. Tinea în mâini un mic seif.
- Seiful îl am de ani de zile. Si nu tin în el decât un singur lucru. Iar acum a sosit momentul sa-ti vorbesc despre el, Sahib. Am avut un fiu...
- Un fiu? Tu ai avut un fiu? Dar nu mi-ai spus niciodata nimic despre fiul tau!
- Nu, Sahib, fiindca n-am putut... (În timp ce vorbea, ochii lui Rambhau se umpleau de lacrimi.) Acum trebuie sa-ti vorbesc despre el, fiindca în curând voi pleca si cine stie daca ma voi mai întoarce vreodata viu de la Delhi. Fiul meu a fost si el un cautator de perle... A fost cel mai bun cautator de perle de pe coasta Indiei. Era cel mai rapid scufundator, avea privirea cea mai agera, bratele cele mai puternice si nici un alt cautator de perle nu rezista atâta sub apa cât rezista fiul meu. Inima mea tresalta mereu de bucurie la vederea lui! Dupa cum stii probabil, majoritatea perlelor au câte un defect, ce nu poate fi însa depistat decât de ochiul unui expert. Ei bine, fiul meu visa sa gaseasca perla "perfecta", perla care sa fie mai presus decât orice alta perla gasita vreodata... Iar într-o, a gasit-o! Însa desi o descoperise, desi o tinea strâns în mâna, fiul meu nu s-a putut bucura de ea. Zabovise prea mult sub apa, iar trupul lui a cedat. Perla aceea l-a costat viata...
Batrânul cautator de perle si-a plecat capul. Pentru o clipa, trupul i-a fost scuturat ca de un plâns convulsiv, dar fara ca sa se auda vreun zgomot cât de mic.
- În toti acesti ani am pastrat aceasta perla ca pe ceva de mare pret. Însa acum voi pleca si nu ma voi mai întoarce, asa ca ti-o voi darui tie, bunul meu prieten.
Rambhau forma cifrul seifului, deschise usita si scoase din el cu mare grija un pachet. Cu gesturi pline de blândete, desfacu pachetul, dadu la o parte un strat de vata si scoase o perla uriasa. O privi câteva clipe, apoi o puse în palma misionarului. Era una dintre cele mai mari perle gasite vreodata pe coasta Indiei,iar sideful ei era de un luciu si de o culoare nemaiîntâlnite la perlele de cultura. Cu siguranta ca prin vânzarea ei s-ar fi putut obtine o suma fabuloasa!
Pret de câteva clipe, David Morse a ramas fara grai. Privea uimit perla.
- Rambhau! Ce perla!...
- Aceasta perla, Sahib, este perfecta, sopti Rambhau.
Misionarul si-a ridicat brusc privirea. Oare nu era aceasta ocazia pentru care se rugase de multa vreme? Oare nu i se oferea acum prilejul sa-l faca pe Rambhau sa înteleaga valoarea jertfei lui Cristos? Astfel ca rosti aproape pe nerasuflate:
- Rambhau, este o perla nemaipomenita, o perla de nedescris! Da-mi voie sa o cumpar de la tine. Valoarea ei este inestimabila, dar nu-ti pot oferi decât 10.000 de dolari pe ea. Doresc însa foarte mult sa cumpar aceasta perla de la tine.
- Sahib, ce vrei sa spui?
- Stiu ca nu-i de ajuns, Rambhau. Uite, ma voi împrumuta si-ti voi da 15.000 de dolari pe ea, iar daca vrei mai mult, voi munci ca sa ti-o pot plati.
- Sahib, a rostit Rambhau, îndreptându-si trupul si privind tinta în ochii misionarului, aceasta perla nu are pret... Nimeni din lume nu poate sa-mi plateasca suficient, încât sa acopere valoarea pe care aceasta perla o are pentru mine. Un milion de dolari sa mi se ofere pe ea, si tot nu as vinde-o. Si nu ti-o pot vinde nici tie. Tu o poti însa primi în dar de la mine.
- Nu, Rambhau! Nu pot sa accept un asemenea dar. Oricât de mult îmi doresc aceasta perla, n-o pot primi în dar. Poate sunt prea mândru, dar mi se pare prea usor sa accept o asemenea valoare în dar. Trebuie sa platesc pentru aceasta perla; daca trebuie, chiar sa muncesc pentru ea...
Batrânului cautator de perle nu-i venea sa creada.
- Nu-ntelegi, Sahib! Pe singurul meu fiu, pe care-l iubeam ca lumina ochilor, aceasta perla l-a costat viata, iar eu NU o voi vinde, oricât mi s-ar oferi pe ea. Valoarea ei este egala cu viata fiului meu. Nu ti-o pot vinde, dar ti-o pot darui. Nu trebuie decât sa o accepti ca pe un semn al dragostei pe care ti-o port.
Misionarul era coplesit de importanta momentului. L-a prins de mâna pe batrânul sau prieten, rostind cu blândete în glas:
- Rambhau, nu întelegi, este? Cuvintele mele nu fac decât sa repete cele spuse de tine mereu.
Cautatorul de perle privea întrebator la David si treptat începu sa patrunda sensul celor spuse de acesta.
- Dumnezeu îti ofera mântuirea în dar. Este atât de mare si de nepretuita, încât nici un om de pe pamânt nu ar putea sa plateasca pentru ea. Milioane de dolari sa ai, si tot nu te poti apropia de pretul ei. Nici un om de pe fata pamântului n-o poate câstiga prin propriile-i eforturi. Milioane de ani sa traiasca, si tot n-ar putea plati pentru ea. Nici un om nu este suficient de bun ca sa o merite. Intrarea ta în ceruri L-a costat pe Dumnezeu viata Fiului Sau preaiubit. Sute de pelerinaje sa faci timp de sute de ani, si tot nu ti-ai putea câstiga prin ele intrarea în ceruri. Tot ce poti face este sa accepti ceea ce a facut deja Dumnezeu pentru ca tu sa ai intrare libera în ceruri. Si sa accepti totul în dar, ca pe un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru tine, pacatosul... Rambhau, fireste ca-ti voi accepta darul. Îl voi accepta cu mare umilinta si ma rog ca Dumnezeu sa ma faca vrednic de dragostea pe care mi-o porti... Rambhau, nu vrei si tu, în adânca smerenie, sa accepti maretul dar pe care Dumnezeu ti-l ofera tie personal, stiind ca pentru a ti-l putea oferi, pe Dumnezeu L-a costat viata Fiului Sau preaiubit?
Lacrimi mari se rostogoleau tacute pe obrajii batrânului cautator de perle. Valul se dadea încet la o parte.
- Sahib, acum înteleg. Timp de doi ani de zile am crezut învatatura lui Isus, dar n-am putut crede ca El îmi ofera mântuirea în dar. Da, acum înteleg. Unele lucruri au o valoare prea mare pentru a putea fi cumparate sau câstigate. Sahib, Îi voi accepta în umilinta mântuirea.


(articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro)

marți, 2 septembrie 2008

Meditatii zilnice

M-am trezit intr-o dimineata devreme ca sa admir
>rasaritul soarelui. Ah, frumusetea creatiei lui Dumnezeu nu poate fi redata in cuvinte. In timp ce priveam rasaritul soarelui I-am adus laude lui Dumnezeu pentru frumusetea lucrarii Lui. Stand acolo am simtit prezenta Domnului alaturi de mine. El m-a intrebat: " Ma iubesti?"
>I-am raspuns: " Bineinteles ca Te iubesc, Doamne! Tu esti Domnul si Mantuitorul meu!" Apoi m-a intrebat: "Daca ai fi handicapat fizic, m-ai iubi si atunci? Eram descumpanit. Mi-am privit mainile si picioarele si restul trupului si m-am intrebat oare cate lucruri n-as mai putea face daca as fi handicapat, lucruri pe care acum le socotesc normale.
>
>Si I-am raspuns: "Doamne, n-ar fi usor, dar totusi Te-as iubi!"
>Atunci Domnul mi-a spus: "Daca ai fi orb, ai iubi oare si atunci creatia Mea si M-ai iubi si pe mine?
>
>Cum as putea iubi ceva ce nu pot vedea? Dar m-am gandit la toi oamenii orbi din lume si la faptul ca multi dintre ei il iubesc pe Dumnezeu si creatia Lui.
>Si I-am raspuns: " Mi-e greu sa ma gandesc la asa ceva, dar totusi Te-as iubi!" Domnul m-a intrebat: " Dar daca ai fi surd, ai asculta Cuvntul Meu?
>"Cum as putea asculta daca as fi surd? Atunci am inteles ca sa asculti Cuvantul lui Dumnezeu nu trebuie doar sa auzi cu urechile, ci trebuie sa asculti cu inima!
>
>Si I-am raspuns: " Doamne nu ar fi usor, dar as asculta Cuvantul Tau!" Atunci Domnul m-a intrebat: " Dar daca ai fi mut, ai
>lauda Numele Meu si atunci?"
>
>Cum L-as putea lauda fara glas? Am inteles din nou:
>Dumnezeu vrea sa-i cantam din inima si din suflet.
>Sunetele nu au mare importanta. si noi nu il laudam pe Dumnezeu doar cu cantari, ci chiar si atunci cand suntem persecutati si aducem slava lui Dumnezeu prin recunostinta noastra.
>
>I-am raspuns: " Chiar daca nu as putea canta cu cuvinte, tot as lauda Numele Tau!" si Dumnezeu m-a ntrebat: " Ma iubesti cu adevarat? Cu curaj si convingere ferma I-am raspuns: "Da,
>Doamne! Te iubesc pentru ca esti singurul Dumnezeu adevarat!"
>
>Am crezut c-am raspuns bine, dar Domnul m-a intrebat:
>"Daca ma iubesti, de ce pacatuiesti? si I-am raspuns:
>"Doamne, sunt doar un om, nu sunt perfect!"
>Dar Domnul m-a intrebat: "De ce in vremuri de pace si bunastare te indepartezi cel mai mult de mine? De ce
>numai in vremuri de necaz te rogi din toata inima?"
>Nu am putut da nici un raspuns! Doar lacrimi.
>Domnul a continuat: "De ce canti numai la adunare? De ce canti numai in ceasul de inchinare? De ce te rogi atat de egoist? De ce imi esti necredincios?" si lacrimile au continuat sa curga pe obraz!
>
>De ce ti-e rusine de Mine? De ce nu raspanditi Vestea Buna? De ce in vremuri de prigoana ceri ajutor de la oameni si nu alergi la Mine? De ce cauti scuze atunci cand iti dau ocazia sa slujesti in Numele Meu?"
>
>Am incercat sa raspund, dar nu am gasit nici un rspuns. "Esti binecuvantat cu viata. Te-am creat sa n-o irosesti. Te-am binecuvantat cu talente ca sa Ma servesti, dar tu fugi de Mine.
>Ti-am revelat Cuvantul Meu, dar nu te adancesti in el.
>Ti-am vorbit, dar urechile ti-au fost inchise. Ti-am aratat binecuvantarile Mele, dar ti-ai intors privirile de la Mine. Ti-am trimis slujitori ai Mei si tu ai stat nepastor cand ei erau respinsi.
> Ti-am auzit rugaciunile si Ti-am raspuns la toate! Dar Ma iubesti tu cu adevarat?"
>N-am putut raspunde. Cum sa-I raspund? M-a coplesit
>rusinea!
>N-am nici o scuza! Cu inima zdrobita si lacrimi pe obraz am spus: "Doamne,iarta-ma! Nu sunt vrednic sa fiu copilul Tau!"
>si Domnul mi-a raspuns: " Tu esti al Meu prin har si nu prin merit!"
>
>Am spus: " Doamne, oare vei continua sa ma iubesti? De ce ma ierti?" Domnul mi-a raspuns: "Te iubesc pentru ca te-am creat. Tu esti copilul Meu si Eu nu te voi parasi niciodata! Cand plangi, Mi-e mila de tine si plang cu tine! Cand strigi de bucurie, rad si eu cu tine! Cand esti descurajat, Eu te incurajez! Cand cazi, Eu te ridic! Cand esti obosit, Eu te port pe
>brate! Eu voi fi cu tine pana la sfarsitul zilelor si te voi iubi intotdeauna!"
>
>Niciodat nu am plans cu atata amar. Cum am putut fi atat de nepastor? Cum am putut zdrobi atat de mult inima lui Dumnezeu?
>L-am intrebat pe Dumnezeu: "Doamne, cat de mult ma iubesti?" Domnul mi-a intins bratele si am vazut urmele cuielor in palmele Sale. M-am inchinat la picioarele Domnului
Isus Cristos, Mantuitorul meu si pentru prima oara m-am rugat cu adevarat.
"Viata fara dragoste este o umbra a lucrurilor care ar putea fi ...."


(articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro )

luni, 1 septembrie 2008

Versete prin care ne-a vorbit Dumnezeu

Nu pot sa cred k nu este cel putin un verset in fiecare zi prin care Domnul sa ne vorbeasca. Si cred ca fiecare din noi stie ce important si grozav e atunci cand treci prin incercari iar prietenii te incurajeaza. Asa k hai sa spunem cum ne-a vorbit Dumnezeu intr-o anumita zi, printr-un verset , lucruri ce poate vor intari pe cineva :).

Interviu cu Dumnezeu

- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci......... zise Dumnezeu.- Daca ai timp.......... i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.- Timpul meu este eternitatea........... Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?Dumnezeu mi-a raspuns:- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca.... iar apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani..... iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea. Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp.Apoi am intrebat:- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le invete copii tai.- Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care-i iubesc.... si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa sevindece; sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin; sa invete ca exista oameni care ii iubesc darpur si simplu inca nu stiu sa-si exprime sentimentele;sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit; sa invete ca nueste suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei nnsisi.- Multumesc pentru timpul acordat.... am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?Dumnezeu m-a privit zbmbind si a spus: - Doar faptul ca sunt aici, intotdeauna!!
Ce nu-ti va cere Dumnezeu niciodata..
* Dumnezeu nu-ti va cere sa spui ce suprafata are casa ta, dariti va cere numarul celor pe care i-ai primit in casa ta.
* Dumnezeu nu-ti va cere numarul hainelor din dulapul tau,dar iti va cere numarul celor pe care le-ai daruit.
* Dumnezeu nu-ti va cere sa spui cel mai mare venit pe care l-ai realizat,dar te va intreba daca ti-ai indeplinit slujba dupa maxima ta capacitate.
* Dumnezeu nu te va intreba cati prieteni ai avut, darte va intreba cator oameni le-ai fost prieten.
* Dumnezeu nu te va intreba despre vecinatatea in careai trait, dar te va intreba cum ti-ai tratat vecinii.
* Dumnezeu nu te va intreba despre culoarea pielii tale, darte va intreba despre caracterul tau.

( articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro)