Nu inteleg de ce de multe ori ajungem sa nu mai apreciem ceea ce avem, putin sau mult, ne sunt daruite de Dumnezeu si tot ce vine de la El este bun si desavarsit...
Nu inteleg cum de ajungem sa luam asa usor pe cel/cea care ne este mereu alaturi in orice situatie ne-am afla...pe cel/cea care ne mangaie cand ne sopteste usor la ureche: Te iubescccc....
Nu inteleg de ce vrem sa avem mereu mai mult...si mai mult...si nu mai realizam cat de importante sunt lucrurile pe care le avem deja...
Nu inteleg cum de ajungem sa ne izolam si sa "comunicam" doar pe internet si uitam cum e sa iesim cu prietenii la o cafea, la un suc sau pur si simplu, la o plimbare in parc...
Oare ne indreptam in directia buna sau cumva, pe undeva, am deviat?...
Cred insa ca se merita sa fim un pic mai atenti cu cei de langa noi si sa ne bucuram de lucrurile mici, simple care ne coloreaza viata...:)
articol preluat cu permisiune de pe www.tanarcrestin.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu