Meditatii zilnice

„Cât de mult iubesc Legea Ta! toata ziua ma gândesc la ea. Poruncile Tale ma fac mai întelept decât vrajmasii mei, caci totdeauna le am cu mine. Sunt mai învatat decat toti învatatorii mei, caci ma gandesc la învataturile Tale. Am mai multa pricepere decat batranii, caci pazesc poruncile Tale.” Psalmul 119:97-1
Da-mi voie sa-ti pun o întrebare personala astazi: „ Ai mers la biserica în aceasta saptamana sa te închini lui Dumnezeu? ” Pentru ca nu stiu care îti este raspunsul, lasa-ma sa-ti pun si o alta întrebare: „ Ai mancat în ultimile zile?”

Cred ca la aceasta întrebare toti vom raspunde afirmativ; nu-i asa? De fapt viata nu poate fi abundenta decat atunci cand împlinim toate nevoile biologice.
Dupa cum viata biologica se întretine numai atunci când mancam zilnic, tot asa si viata spirituala este abundenta, numai atunci cand ne hranim cu painea spirituala a Cuvântului lui Dumnezeu si pastram o buna partasie cu Dumnezeu si cu semenii.
În multe biserici astazi, forma închinarii este traditionala. În cazul acestor biserici, atentia celor ce participa la închinare este îndreptata mai mult spre legatura personala cu Dumnezeu. În alte biserici însa, închinarea a devenit mult mai contemporana. În aceste biserici, se are în atentie mai mult nevoile oamenilor.
Închinarea adevarata, nu pierde însa din atentie ambele dimensiuni, care trebuie sa ramana în echilibru. Concentrandu-ne numai pe relatia cu Dumnezeu, s-ar putea sa-i uitam pe cei de langa noi, pe cand pastrând în atentie numai nevoile semenilor, s-ar putea sa uitam de asteptarile lui Dumnezeu.
De aceea, porunca Domnului Isus implica atat dragostea fata de Dumnezeu, cat si dragostea fata de aproapele: „ Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu toata puterea ta si cu tot cugetul tau; si pe aproapele tau, ca pe tine însuti .”
Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma sa citesc Cuvântul Tau în fiecare zi si sa-l strang în inima mea, pentru ca sa pot avea astfel o viata abundenta. Amin.

(Meditatii zilnice 2008 )

Meditatii zilnice

„ Cand a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: „ Îti mai lipseste un lucru: vinde tot ce ai, împarte la saraci, si vei avea o comoara în ceruri. Apoi, vino si urmeaza-Ma.” Luca 18:22

Multi oameni din zilele noastre, au ajuns sa fie bogati din punct de vedere material. Acum avem papusi de firma pentru fiecare copil, nu din carpe cum aveau parintii nostri. Avem computere si jocuri electronice, nu cercuri si bete la fel cu acelea cu care se jucau cei ce ne-au crescut.

Acum frigiderele si camarile ne sunt pline si adapostesc bunatati la care parintii nostri nici n-au visat, iar numarul milionarilor creste în fiecare zi.

Suntem asa de bogati, încat lucrurile materiale au ajuns sa fie o problema spirituala, iar banii au ajuns sa puna în umbra adevaratele valori. În goana pentru a-i castiga, multi oameni au renuntat la somn, sanatate, biserica si sunt în pericol chiar sa-si piarda si vesnicia.

În aceasta situatie a fost si tanarul bogat despre care ne vorbeste textul biblic de astazi. Cand a fost pus sa aleaga între vesnicie si lucrurile materiale, acesta a ales comorile pe care le-a strans, pentru ca avea inima lipita de ele.
Nu-i nimic gresit sa ai multe valori materiale; marea problema apare atunci cand ti-ai lipit inima de ele si ai ajuns sa te încrezi în ceea ce acestea îti pot oferi.

De ce-ti este lipita inima: de lucrurile de aici, sau de cele de dincolo?

Rugaciune: Doamne Dumnezeule; nu lasa ca lucrurile acestei lumi sa ma împiedice sa primesc slava împaratiei pe care mi-ai pregatit-o. Amin.

(Meditatii zilnice 2008 )

Meditatii zilnice

„ Atunci Împaratia cerurilor se va asemana cu un om, care, cand era sa plece într-o alta tara, a chemat pe robii sai si le-a încredintat avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, si altuia unul: fiecaruia dupa puterea lui; si a plecat.” Matei 25:14-15

Domnul Isus este interesat de modul cum ne folosim timpul. Ca sa ne ajute sa întelegem aceasta, El ne-a prezentat pilda stapanului care înainte ca sa plece într-o alta tara, a lasat toata responsabilitatea asupra proprietatilor sale, slujitorilor sai. Pentru ca acestia nu stiau ziua în care stapanul urma sa se întoarca, aveau datoria

sa pastreze casa pregatita în orice vreme.

Haidem sa ne întrebam ce-am fi facut noi în locul acestor slujitori. Dupa ce a plecat stapanul, acestia au fost în fata unei mari hotarari; nu-i asa? Ei puteau sa spuna: „ daca pisica nu-i acasa, atunci soarecii pot sa joace pe masa!” Si sa petreaca de dimineata pana seara. Sau luandu-si în serios responsabilitatile sa lucreze cu credinciosie, aranjand toate lucrurile, în asa fel încat atunci cand stapanul se va întoarce, totul sa fie la locul lui!
Daca la varsta noastra am alege cea de- a doua alternativa, haideti sa ne gandim cum procedeaza adolescentii atunci cand le pleaca parintii în concediu. Scapand de supravegherea parintilor, multi adolescenti pregatesc distractie dupa distractie si petrecere dupa petrecere, nadajduind ca vor reusi sa puna totul în ordine înainte ca parintii sa se întoarca.
Ce credeti ca ar gasi acasa acesti parinti daca s-ar întoarce din concediu înainte de ziua care a fost anuntata? Dar ce ar gasi Hristos în viata si familia ta daca s-ar întoarce astazi?
Pentru ca nu stim ziua în care El are sa vina, este întelept sa pastram zilnic toate lucrurile din viata noastra în curatie si ordine, pentru ca venirea Lui sa nu ne fie o mare surpriza.
Rugaciune: Doamne Isuse; pentru ca ai mai adaugat o zi la lungimea vietii mele, ajuta-ma s-o traiesc lucrand pentru împaratia Ta si pregatindu-ma pentru întalnirea cu Tine. Amin.

(Meditatii zilnice 2008)

"Sa ne furam caciula "

Copiatul la examene... a devenit ceva la fel de normal ca si bautul apei. Nu cred ca dintre noi, e cineva care nu a facut asta macar o data. Ce tare knd potzi sa mergi la strand, sa iesi la o pizza,s a mergi la un film desi a doua zi te asteapta bacul, ori examenul ptr. permisul de conducere, dar nu e bai cand stii ca iar " o sa-i fac pe aia " . Si uite asa ne tot furam propria caciula... Cititi un articol ce-a fost scris in ziarul " Gandul" cu ceva timp in urma :

Înaltă tehnologie de copiat la examen

„De ce să nu ai o sesiune liniştită? De ce să nu stai liniştit pe malul mării în timp ce te joci cu mâna prin nisipul fin şi vântul îţi adie prin păr? Încearcă sistemul inteligent de copiat la examene, nedetectabil şi superuşor de folosit”.

Asemenea anunţuri postate pe Net au momit o studenţime întreagă. Inventatorii fiţuicii–minune sau ai minei invizibile fac bani din magazine virtuale cu scule de păcălit profesori. Ultimele lor invenţii: ochelarii de SPP-ist şi cerceii cu hands–free cât bobul de piper.
Cică ochelari din aceştia numai studenţii români au fost în stare să inventeze, străinii n-au auzit de aşa ceva. Par simpli ochelari de vedere, dar au înfăşurată într-o baretă o cască în miniatură. Aparatură de spioni! Prin şnurul din dotare, trec firele de legătură din rama ochelarilor către dispozitivul de tip hands – free ce face conexiuni cu telefonul mobil. Pe undeva, în spatele unui nasture sau al unei butoniere, stă bine pitit un microfon. În locul telefonului mobil se poate folosi şi o staţie de emisie – recepţie. La celălalt capăt al firului, stă bine mersi amicul, trântit în pat, şi dictează răspunsul cel bun.
„Poţi să porţi părul scurt sau lung şi haine obişnuite. Nu-ţi trebuie musai pulovere pe gât sau geci cu guler înalt. Ochelarii se pot folosi şi la examenele orale, indiferent că eşti fată sau băiat”, mai zice site-ul. Dar musai trebuie să te fi născut fată ca să poţi copia cu cerceii Smart. Sunt din cei atârnaţi şi flexibili, neapărat negri şi fără nici un fel de sclipiri, iar unul dintre ei camuflează în vârf o cască miniaturală. Apoi mai e un hands – free modificat, cu nişte „maţe” subţiri, ca firul de păr. Se conectează printr-o mufă mică, mică, în spatele lobului urechii, cu firele de la cască ce trec prin gaura din ureche, odată cu cârligul cercelului. Sigur, şi aici se pune un microfon undeva, că altfel toată instalaţia ar fi moartă. Cum merge? Simplu.Te aşezi în bancă, te joci cu cercelul între degete, te încrunţi ca şi cum te-ai chinui să-ţi aminteşti formulele, îl bagi în ureche cu partea bombată şi gata!

Ochelarii costă 200 RON, iar cerceii, 150. Pentru buzunare mai subţiri e bun şi hands–free–ul Pro. Are o cască de 7,5 milimetri în diametru şi 2 milimetri grosime, care se bagă în ureche până la nivelul timpanului. Cică scula este viziunea inventatorilor „de a copia bine la un preţ acceptabil”. Proprietarii de magazine virtuale sunt vigilenţi: „Atenţie! Cercei şi hands–free–urile sunt destinate numai persoanelor cu păr lung! Altfel, există riscul de a fi prins chiar înainte de a începe examenul”. Studentul fără drag de carte poate să găsească mai pe toate drumurile scule de furat examenele. Pe stâlpii din Regie, de pildă, tinerii inventatori lipesc anunţuri în draci. Dar nu pe orice stâlp, ci pe cei de pe lângă baruri, pe unde profesorii nu prea au drum. Alţii dau fără frică anunţuri în ziare: „Pix magic cu raze ultraviolete şi pastă invizibilă, ideal pentru copiat la teste”. Dai 40 de RON şi ţi-ai luat setul complet, cu tot cu rezerve şi baterii.

Asa ca va invit la o discutie despre copiat si copiere.... Ce crede Dumnezeu despre asta? Dar tu ce crezi?
Va incurajez sa postati mesajele voastre indiferent de ce credeti despre subiectul de fatza :).

Meditatii zilnice

„ Cand s-a apropiat de cetate si a vazut-o , Isus a plans pentru ea, si a zis: „Daca ai fi cunoscut si tu, macar în aceasta zi, lucrurile care puteau sa-ti dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tai.” Luca 19.41-42

În cartea sa ”Omul în oglinda”, Patrick Morley, a pus o întrebare, la care fiecare om ar trebui sa raspunda; observand realitatile vietii, el s-a întrebat: „Cine sunt cei ce vor plange la înmormantarea mea?”

A ajuns sa-si puna aceasta întrebare într-o vreme cand împreuna cu sotia, sa ca mari oameni de afaceri, erau implicati în multe lucrari si responsabilitati civice.

În acel timp se trezeau de dimineata si nu se mai întorceau acasa decat noaptea tarziu, cu toate ca acasa îi asteptau copiii ce aveau nevoie de atentia si ajutorul lor.

Într-o seara însa cand s-au întors acasa si-au început sa-si pregateasca agenda pentru a doua zi, cand au vazut cat de multe sunt evenimentele si întalnirile la care ar trebui sa participe si-au zis: „ De ce oare nu ne-am face prioritati în functie de cine are sa ne planga la serviciul de înmormantare?”

Stiind ca cei ce îi vor plange sunt copiii, din acea zi au renuntat la tot ceea ce le-ar fi rapit timpul pentru a fi împreuna cu ei.

Aceasta decizie le-a salvat casnicia, si i-a ajutat sa-si castige copiii.

De ce oare ne daruim atat de mult celor ce nu ne iubesc si ne investim viata pentru cei ce nu-si vor mai aduce aminte de noi, cand nu vom mai fi în aceasta lume?

Este important sa-ti randuiesti evenimetele vietii avand în atentie pe cei ce te vor plange la mormant, dar mult mai important este sa-ti randuiesti evenimentele vietii avand în vedere vesnicia!

Rugaciune: Doamne Dumnezeule; ajuta-ma sa pun lucrurile Imparatiei Tale pe primul loc al vietii mele, si sa-mi randuiesc viata avand în vedere vesnicia, pentru ca nu cumva sa ajung sa plang la urma. Amin.

(Meditatii zilnice 2008)