miercuri, 15 februarie 2012

Şi a fost o dimineaţă... oh ce dimineaţă!



Dacă nu am mai scris, nu înseamnă că nu am mai gândit. Doar că unele lucruri sunt prea personale, profunde şi provocatoare pentru a fi puse pe perete. Ştiu că ştii la ce mă refer, toţi avem astfel de lucruri.
Mă aştept să mă surprind începand cu banala frază: pentru noul an mi-am propus.. şi ca în anul trecut, acum vreau să nu mai...!! Vorbe ieftine spuse în anumite împrejurări, făcute pentru a-ţi mulţumi inima, conştiinţa şi poate.. pe Dumnezeu (crezi tu). Dar pentru anul asta nu mi-am propus mare lucru. Dacă doar L-aş cauta pe Mântuitorul meu, macăr puţin din cât El mă caută în fiecare zi.. atunci aş fi numit fericit, nu de către cei nebuni, ci de cei care L-au gasit şi ei.

Despre cine vorbesc eu? Şi ce daca studiez teologia.. Dumnezeu poate fi cunoscut în masura în care şi cu care El se descoperă, dar reversul cunoaşterii Lui e smerenia ta, căci cu cât Îl cunoşti mai mult, cu atât simţi că Îl cunoşti mai puţin pentru că realizezi în fiecare zi că este infinit.
Ma binecuvântezi cu ale Tale sfinte bogaţii, venite dintr-o lume straină ochilor şi minţii mele, ele dau valoare sufletului meu murdar, pacatos şi nestatornic. Oh, de-aş fi orb faţa de pacat şi să vad doar a Ta albă lumină!

Fiecare zi alături de Tine este o binecuvantare; fiecare zi traită pentru mine este blestem, şi cum mă simt de pierdut în ceata iluziilor mele numite fericiri, dar ele sunt vremelnice, aducătoare de moarte, căci ruşinea, singurătatea şi deznădejdea sunt mai mult decat orice pedeapsă amară, ea ar putea fi îndurată cu usurinţă dacă ar aduce apoi iaraşi pacea sufletului.

Uneori realizez că vorbesc mai mult timp despre tine decât cu Tine. Iartă-mă, căci şi asta este un pacat vrednic de pedeapsa.
Daca n-as avea nadejdea izbăvirii Tale din ale mele deşertăciuni, atunci demult aş fi murit în rătăcirile mele, dar atunci cand mă prabusesc tare, puterea Ta e iaraşi arătată, şi când mă afund mai mult, atunci simt cum Duhul Tau mă călăuzeşte spre a porţii eliberare, acolo unde Tu mă restaurezi şi mă sfinţeşti, pregatindu-mă să Te văd stralucind, Tu Luceafăr stralucitor, căci nu multora le e dat să vadă a Ta frumuseţe, iar cei care o vad, nu-şi mai doresct altceva decât desfătarea în Tine.

Îţi mulţumesc Fiule pentru că te-ai gândit la nenorocitul de mine pe cruce!!
După noaptea fără speranţă vine dimineaţa Mielului! Şi ce dimineaţă...

"Acela este cu adevărat liber, care trăieşte pentru Hristos. El se află deasupra tuturor nenorocirilor. Dacă el însuşi nu va voi să-şi facă vreun rău, atunci niciodată altul nu va fi în stare să-i facă acest lucru."
Augustin de Hipona

Acum ridică-te prin puterea lui Cristos. Mergi şi fii o lumină în această lume cazută ce tânjeste după Adevăr!

Niciun comentariu: